Este ultima zi a anului și gospodinele sunt ocupate cu prepararea bucatelor și ultimele retușuri în ce privește curățenia. Noaptea de Revelion și chiar ziua de 1 ianuarie sunt pline de superstiții ce au dat naștere mai multor obiceiuri păstrate de generații în satele (și nu numai) din România.
Obiceiul Plugușorului din Ajunul Anului Nou a apărut la sate și a fost inventat spre binecuvântarea viitoarelor recolte. Îi spune „Plugușor” fiindcă obișnuia să implice prezența unui car tras de boi în fruntea alaiului. Versurile colindului se referă la muncile agrare dedicate punerii pâinii pe masă și erau interpretate în seara de ajun în fiecare casă, de câte o ceată de copii sau de flăcăi.
Focurile de artificii sunt o interpretare modernă a vechiului obicei de alungare a spiritelor necurate în anul ce vine. Cu multă vreme în urmă, în noaptea dintre ani, oamenii obișnuiau să aibă o grijă specială: cum să scape de duhurile rele care se abăteau asupra comunităților. Și fiindcă aceste duhuri se lăsau alungate doar cu lumină și zgomote mari, lumea aprindea mari focuri pe dealuri și făcea zgomot mare pocnind din bice. Astăzi, focurile de artificii au luat locul acestor mijloace, asigurând și explozii de lumină, și un zgomot infernal.
Hainele noi și roșii pe care încercăm să le purtăm în noaptea dintre ani au la bază altă superstiție. Se spune că roșul este culoarea veseliei, astfel că e bine să punem pe noi un strop de voioșie, cu speranța de a fi apoi voioși tot anul. Și de ce haine noi? Pentru ca-n anul ce vine să avem parte de experiențe noi și plăcute.
Umblatul cu Sorcova reprezintă o altă datină încă păstrată și-n zilele noastre, o datină pe gustul copiilor în special, pentru că lor le revine ducerea ei la îndeplinire. Sorcova – fie că e vorba de o creangă verde, fie de un băț împodobit – are rolul unei baghete magice care să aducă asupra celui sorcovit tinerețe, sănătate, putere, după cum spun versurile. La final, copiii sunt răsplătiți cu dulciuri, mandarine sau chiar bani.
La mulți ani, dragi sângeorzeni!