Pe 30 noiembrie, toți românii sărbătoresc ziua Sfântului Andrei, considerat ocrotitorul României, dar pe vremuri, noaptea dintre 29 și 30 noiembrie era plină de semnificații de obârșie păgână, ce au dat prilej unor superstiții și obiceiuri tare răspândite. Acestea erau legate de credința că noaptea dinaintea Sfântului Andrei este una magică, a strigoilor și a farmecelor.
Obiceiuri
Unul dintre cele mai populare obiceiuri, mai ales în lumea satului, era folosirea usturoiului sub forma unei arme contra răului, a duhurilor rele. Se ungeau pragurile ușii, dar și ferestrele cu usturoi, se așeza în fața grajdurilor sau se purta chiar în buzunar.
Un alt obicei era legat de momentul căsătoriei și multe dintre fetele de la sate, dar și de la orașe obișnuiau până nu demult să țină seama de el. În loc de usturoi se folosea busuiocul și nu ca apărare, ci ca putere de a citi viitorul. Fetele își puneau sub pernă o crenguță de busuioc, așteptându-se ca-n noaptea de 29 spre 30 noiembrie să își viseze ursitul.
În fine, tot pentru a ghici viitorul se foloseau în această zi și semințele de grâu. La sate, oamenii obișnuiau să pună câteva semințe la încolțit, urmând să afle în acest fel ce soi de recoltă le va aduce anul care vine – dacă grâul încolțea și creștea bogat, era semn bun.
Astăzi, aceste obiceiuri au cam dispărut peste tot în țară, chiar și printre oamenii din mediul rural. Ziua Sfântului Andrei a devenit prilej de sărbătoare creștină, omagiindu-l pe Apostolul Andrei, cel care a propovăduit Evanghelia pe teritoriile dacice.