Denumită și „Biserica Mare”, pe plan local, Biserica Sfântul Nicolae este una dintre cele mai vechi în zona Sângeorzului. Locul pe care se înalță a fost încă din secolul al XVIII-lea destinat credinței, originile primului lăcaș de aici pierzându-se în negura timpului.
În forma actuală, biserica Sfântul Nicolae din Sângeorz-Băi a fost construită în numai cinci ani de zile, între anii 1875 și 1880 ca biserică unită (greco-catolică); s-au folosit materiale de la vechea biserică aflată în același loc, dar și fonduri bănești donate chiar de localnici. Este, așadar, o biserică a credincioșilor sângeorzeni, construită de sângeorzeni. Clopotul a fost comandat la Budapesta, iar iconostasul, la Viena. A fost sfințită în 14 septembrie 1880, de Ziua Sfintei Cruci, în prezența profesorului Grigore Moisil.
În anul 1945, biserica Sfântul Nicolae a trecut în parohia ortodoxă și a intrat în următorii ani în lucrări de reparații, terminate la începutul anilor ’60. O nouă serie de reparații serioase și chiar restaurare a picturii interioare a avut loc în anul 1997, când acoperișul a fost îmbrăcat în tablă și s-au reîmprospătat tencuiala interioară și cea exterioară.
Cu ocazia centenarului Marii Uniri, biserica Sfântul Nicolae din Sângeorz-Băi a cunoscut o nouă etapă de reparații, ce i-au redat strălucirea și frumusețea pitorească, prilej cu care a și fost resfințită.
Cimitirul bisericii Sfântul Nicolae din Sângeorz-Băi este așezat în jurul lăcașului și se întinde până în spate, sus, pe deal; mormintele sunt îngrijite în mod curent, iar priveliștea are menirea de a te împăca parcă cu gândul trecerii în neființă.